Osteoporoza: Ce este? Simptome și Tratament

Sistemul osos, care îndeplinește multe sarcini importante, de la mișcările zilnice până la protejarea organelor, poate fi afectat de diverse schimbări pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Una dintre cele mai comune dintre aceste schimbări este osteoporoza, cunoscută popular sub denumirea de "topirea oaselor". Această afecțiune, care poate progresa silențios, poate reduce rezistența oaselor, crescând riscul de fracturi și afectând calitatea vieții.

Multe persoane pot considera osteoporoza doar o problemă a vârstei înaintate, însă procesul poate începe mai devreme. Dieta, modificările hormonale, stilul de viață sedentar, predispoziția genetică și anumite probleme de sănătate pot slăbi structura osoasă în timp. În special, deoarece poate progresa fără a provoca simptome evidente, osteoporoza poate fi considerată una dintre problemele de sănătate care necesită monitorizare regulată.

Ce este osteoporoza?

Osteoporoza, în forma sa cea mai fundamentală, poate fi definită ca o scădere a densității osoase și o slăbire a structurii osoase. Țesutul osos sănătos se reînnoiește constant. Celulele osoase vechi sunt distruse, în timp ce se formează țesut osos nou. Însă, pe măsură ce îmbătrânim, echilibrul se poate schimba, iar pierderea osoasă poate deveni mai rapidă decât formarea. În consecință, oasele pot deveni mai fragile.

În osteoporoză, structura internă a oaselor capătă un aspect mai poros. Această situație poate crește semnificativ riscul de fracturi, în special în zone precum coloana vertebrală, șoldul și încheietura mâinii. Deoarece boala progresează adesea fără a provoca dureri semnificative, persoana poate să nu realizeze mult timp că suferă de osteoporoză.

Principalele situații care pot fi observate în osteoporoză sunt următoarele:

• Scăderea densității osoase
• Formarea ușoară a fracturilor
• Scăderea în înălțime
• Creșterea curburii coloanei vertebrale
• Dureri de spate și de mijloc
• Sensibilitate în timpul mișcării

Întrebarea frecventă „Ce este osteoporoza?” nu este explicată doar ca „slăbirea oaselor”. Aceasta este considerată o boală cronică a metabolismului osos care poate afecta întregul sistem scheletic. Țesutul osos se reînnoiește activ pe parcursul vieții, iar în acest proces, calciul, vitamina D, proteinele, echilibrul hormonal și activitatea fizică pot juca un rol important.

Osteoporoza se poate dezvolta atunci când procesul de formare a oaselor încetinește sau când pierderea osoasă se accelerează. Riscul poate crește la femei, în special în perioada post-menopauză, din cauza modificărilor nivelurilor hormonale. Pe lângă aceasta, și la bărbați se poate observa o pierdere a densității osoase odată cu înaintarea în vârstă.

Factorii care pot influența dezvoltarea osteoporozei sunt următorii:

• Vârsta înaintată
• Deficiența de vitamina D
• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Utilizarea pe termen lung a cortizonului
• Predispoziție genetică

Cum apare osteoporoza?

Osteoporoza se poate dezvolta prin perturbarea echilibrului dintre formarea și resorbția osoasă. La vârste tinere, corpul lucrează mai activ pentru a construi o structură osoasă puternică. Însă, pe măsură ce înaintăm în vârstă, formarea osoasă poate scădea, în timp ce procesul de resorbție se poate accelera.

Acest proces poate începe mai devreme la unele persoane. În special, alimentația insuficientă, activitatea fizică redusă și modificările hormonale pot accelera pierderea osoasă. De asemenea, lipsa expunerii adecvate la lumina soarelui pe termen lung poate afecta negativ structura osoasă la unele persoane, din cauza deficienței de vitamina D.

Situațiile care pot accelera apariția osteoporozei sunt următoarele:

• Sedentarismul prelungit
• Alimentația insuficientă în proteine
• Greutatea corporală excesiv de mică
• Modificările hormonale post-menopauză
• Lipsa exercițiilor fizice regulate
• Consumul insuficient de calciu

La ce vârstă începe osteoporoza?

Densitatea osoasă atinge, de obicei, nivelul maxim de rezistență la sfârșitul anilor 20 și începutul anilor 30. După această perioadă, pierderea osoasă poate începe treptat. Cu toate acestea, osteoporoza devine evidentă cel mai adesea la vârste înaintate. În special, riscul poate deveni mai pronunțat după vârsta de 50 de ani. La bărbați, procesul progresează, în general, mai lent, dar densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă.

Cum se diagnostichează osteoporoza?

Osteoporoza poate progresa adesea fără a produce simptome evidente. Multe persoane observă scăderea densității osoase abia în momentul apariției unei fracturi. În special, fracturile survenite după căzături ușoare pot fi considerate un semn de avertizare important pentru osteoporoză.

În stadiile avansate, pot apărea anumite modificări fizice. În special, atunci când oasele coloanei vertebrale slăbesc, se poate observa o scădere a înălțimii persoanei. Poate apărea o curbură (cocoașă) în zona spatelui, iar durerile de spate pot fi resimțite la statul prelungit în picioare.

Simptomele osteoporozei sunt următoarele:

• Dureri de spate și lombare
• Scăderea în înălțime
• Fracturi ușoare
• Tulburări de postură
• Accentuația curburilor coloanei vertebrale
• Senzație de sensibilitate la mișcare

Totuși, osteoporoza nu este evaluată doar pe baza simptomelor. Pentru o evaluare definitivă, se poate solicita măsurarea densității minerale osoase. Controale regulate pot fi recomandate, în special femeilor aflate în postmenopauză, persoanelor în vârstă și celor din grupul de risc.

De ce este osteoporoza mai frecventă la femei?

Incidența osteoporozei la femei poate fi mai mare în comparație cu bărbații. Principalul motiv este scăderea nivelului hormonului estrogen în perioada postmenopauză. Hormonul estrogen poate juca un rol important în menținerea structurii osoase. Scăderea nivelului hormonal odată cu menopauza poate contribui la accelerarea pierderii osoase la unele persoane.

Printre condițiile care pot crește riscul de osteoporoză la femei se numără:

• Instalarea menopauzei
• Greutate corporală scăzută
• Antecedente familiale

Ce este osteoporoza postmenopauzală?

Osteoporoza postmenopauzală este definită ca un tip de pierdere osoasă care se dezvoltă în perioada de după menopauză. Odată cu menopauza, apare o scădere semnificativă a hormonului estrogen, iar această situație poate accelera distrugerea osoasă. În special, oasele coloanei vertebrale și ale șoldului pot fi mai afectate de acest proces.

Situațiile la care trebuie acordată atenție în osteoporoza postmenopauzală sunt următoarele:

• Scăderea bruscă în înălțime
• Dureri de spate
• Fracturi vertebrale
• Modificări de postură
• Sensibilitate la mișcare

În perioada post-menopauză, se recomandă activitatea fizică regulată și consumul de alimente care susțin sănătatea oaselor. Luarea de măsuri preventive timpurii este importantă pentru reducerea riscului de fracturi în anii următori.

Care este diferența dintre osteopenie și osteoporoză?

Diferența dintre osteopenie și osteoporoză este explicată, în forma sa cea mai fundamentală, prin gradul de pierdere osoasă. Osteopenia este o afecțiune în care densitatea osoasă este mai mică decât în mod normal, dar nu a atins un nivel la fel de avansat ca osteoporoza. Într-un anumit sens, osteopenia poate fi considerată o etapă pre-osteoporotică.

În osteopenie, pierderea osoasă poate fi începută, dar riscul de fractură este considerat mai mic decât în osteoporoză. Măsurile luate în acest proces contribuie la reducerea riscului de dezvoltare a osteoporozei la unele persoane.

Care sunt factorii de risc pentru osteoporoză?

Obiceiurile zilnice de viață, modificările hormonale și anumite probleme de sănătate pot afecta, de asemenea, densitatea osoasă.

Factorii de risc pentru osteoporoză sunt următorii:

• Menopauza
• Fumatul
• Activitate fizică redusă
• Utilizarea pe termen lung a cortizonului
• Nutriție inadecvată
• Deficiența de vitamina D
• Predispoziția genetică

În special, un stil de viață sedentar poate împiedica oasele să suporte suficientă greutate. Deoarece țesutul osos poate fi susținut prin mișcare, exercițiile fizice regulate pot fi importante pentru sănătatea oaselor.

Ce specialitate medicală se ocupă de osteoporoză?

Reumatologia, fizioterapia și reabilitarea sau endocrinologia se ocupă de aceasta. În plus, medicii interniști pot efectua și evaluarea inițială. În cazurile necesare, se efectuează măsurarea densității osoase și se evaluează factorii de risc ai persoanei. O examinare detaliată este deosebit de importantă la persoanele cu antecedente de fracturi.

Cum se tratează osteoporoza?

Obiectivele tratamentului osteoporozei sunt de a încetini progresia pierderii osoase, de a menține rezistența osoasă și de a reduce riscul de fracturi. Procesul de tratament nu constă doar în utilizarea medicamentelor. Regimul alimentar, activitatea fizică, modificările stilului de viață și monitorizarea regulată sunt evaluate împreună. Acest lucru se datorează faptului că sănătatea oaselor poate fi influențată direct de obiceiurile zilnice de viață.

Planul de tratament este adaptat în funcție de vârsta persoanei, nivelul densității osoase, riscul de fracturi și alte condiții de sănătate. La unele persoane, modificările stilului de viață sunt prioritare, în timp ce în alte cazuri poate fi necesar un tratament medicamentos.

Printre abordările fundamentale care se remarcă în tratamentul osteoporozei se numără:

• Reglarea aportului de calciu
• Susținerea nivelului de vitamina D
• Efectuarea exercițiilor fizice regulate
• Luarea măsurilor pentru reducerea riscului de cădere
• Monitorizarea densității osoase
• Administrarea tratamentului medicamentos, dacă este necesar

În timpul procesului de tratament, mișcarea regulată este deosebit de importantă. Inactivitatea prelungită poate duce la slăbirea mai rapidă a structurii osoase și musculare. Prin urmare, se recomandă crearea unui plan de exerciții adaptat vârstei și condiției fizice a persoanei.

Ce sunt medicamentele pentru osteoporoz?

Medicamentele pentru osteoporoz sunt concepute pentru a reduce pierderea osoasă și a susține rezistența osoasă. Tipul de medicament utilizat poate varia în funcție de nivelul densității osoase a persoanei, vârstă, riscul de fractură și starea generală de sănătate.

Printre grupele de medicamente utilizate în procesul de tratament se pot număra:

• Medicamente care reduc resorbția osoasă
• Tratamente care susțin formarea osoasă
• Suplimente de calciu
• Suplimente de vitamina D
• Opțiuni de terapie hormonală

Se recomandă ca tratamentul medicamentos să fie planificat sub supravegherea medicului. Acest lucru se datorează faptului că durata de utilizare, doza și modul de monitorizare a anumitor medicamente sunt stabilite individual pentru fiecare persoană. Este important ca procesul de administrare a medicamentelor să fie urmărit prin controale medicale regulate.

Pe lângă aceasta, administrarea medicamentelor singură poate să nu fie suficientă. Regimul alimentar, obiceiurile de exerciții fizice și ajustările stilului de viață care reduc riscul de cădere sunt părți importante ale tratamentului.

Ce ajută în osteoporoză?

Mișcarea regulată, aportul suficient de calciu și susținerea nivelului de vitamina D pot contribui la menținerea structurii osoase la unele persoane.

Următoarele obiceiuri susțin sănătatea oaselor:

• Mersul regulat
• Practicarea exercițiilor de rezistență ușoare
• O alimentație echilibrată în calciu
• Expunerea adecvată la lumina soarelui
• Evitarea fumatului
• Limitarea consumului excesiv de alcool

Alimente care pot susține sănătatea oaselor includ produse lactate, legume cu frunze verzi, iaurt, chefir, migdale, pește și ouă. Cu toate acestea, planul alimentar ar trebui adaptat în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane.

Cum se ameliorează osteoporoza?

Osteoporoza nu este o afecțiune care dispare într-un timp scurt. Scopul în gestionarea osteoporozei este de a încetini pierderea osoasă, de a proteja structura osoasă și de a reduce riscul de fracturi. Măsurile luate în stadiile incipiente pot face o diferență semnificativă în anii următori. 

Activitatea fizică regulată și o alimentație sănătoasă joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor. De asemenea, este important să se creeze un mediu sigur acasă, mai ales la vârste înaintate, deoarece căzăturile pot provoca fracturi grave.

De ce este important exercițiul fizic în osteoporoză?

Țesutul osos este una dintre structurile care pot fi susținute prin mișcare regulată. Prin urmare, activitatea fizică regulată joacă un rol important în gestionarea osteoporozei. Exercițiile recomandate în osteoporoză pot fi enumerate astfel:

• Mersul în ritm alert
• Exerciții de rezistență ușoare
• Exerciții de echilibru
• Pilates cu ritm lent
• Exerciții de întărire musculară

Cu toate acestea, trebuie evitate mișcările care prezintă un risc ridicat de cădere sau care impun o sarcină bruscă. Planul de exerciții trebuie adaptat vârstei și stării osoase a persoanei.

La ce trebuie să fim atenți pentru a ne proteja de osteoporoză?

Se recomandă adoptarea, încă de la o vârstă fragedă, a unor obiceiuri care susțin sănătatea oaselor, pentru a contribui la reducerea riscului de osteoporoză. Aceasta deoarece o structură osoasă puternică este susținută în toate etapele vieții. În special, persoanelor cu un istoric de fracturi frecvente, scădere în înălțime sau dureri de spate persistente li se recomandă să se adreseze unei instituții medicale pentru o evaluare de specialitate.